autoiluzionat
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of autoiluziona.
Noun
[edit]autoiluzionat n (plural autoiluzionaturi)
Declension
[edit]Declension of autoiluzionat
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) autoiluzionat | autoiluzionatul | (niște) autoiluzionaturi | autoiluzionaturile |
| genitive/dative | (unui) autoiluzionat | autoiluzionatului | (unor) autoiluzionaturi | autoiluzionaturilor |
| vocative | autoiluzionatule | autoiluzionaturilor | ||
Verb
[edit]autoiluzionat (past participle of autoiluziona)
References
[edit]- autoiluzionat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN