îmbrăcăminte
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From the verb îmbrăca.
Noun[edit]
îmbrăcăminte f (plural îmbrăcăminți)
Declension[edit]
Declension of îmbrăcăminte
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) îmbrăcăminte | îmbrăcămintea | (niște) îmbrăcăminți | îmbrăcămințile |
genitive/dative | (unei) îmbrăcăminți | îmbrăcăminții | (unor) îmbrăcăminți | îmbrăcăminților |