glăsui
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a glăsui (third-person singular present glăsuiește, past participle glăsuit) 4th conj.
- to speak
Conjugation[edit]
conjugation of glăsui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a glăsui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | glăsuind | ||||||
| past participle | glăsuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | glăsuiesc | glăsuiești | glăsuiește | glăsuim | glăsuiți | glăsuiesc | |
| imperfect | glăsuiam | glăsuiai | glăsuia | glăsuiam | glăsuiați | glăsuiau | |
| simple perfect | glăsuii | glăsuiși | glăsui | glăsuirăm | glăsuirăți | glăsuiră | |
| pluperfect | glăsuisem | glăsuiseși | glăsuise | glăsuiserăm | glăsuiserăți | glăsuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să glăsuiesc | să glăsuiești | să glăsuiască | să glăsuim | să glăsuiți | să glăsuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | glăsuiește | glăsuiți | |||||
| negative | nu glăsui | nu glăsuiți | |||||