generaliza

See also: generalizá

Portuguese

Verb

generaliza

1. inflection of generalizar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French généraliser. By surface analysis, general +‎ -iza.

Verb

a generaliza (third-person singular present generalizează, past participle generalizat) 1st conj.

1. to generalize

Conjugation

    conjugation of generaliza (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a generaliza
gerund			generalizând
past participle			generalizat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	generalizez	generalizezi	generalizează	generalizăm	generalizați	generalizează
	imperfect	generalizam	generalizai	generaliza	generalizam	generalizați	generalizau
	simple perfect	generalizai	generalizași	generaliză	generalizarăm	generalizarăți	generalizară
	pluperfect	generalizasem	generalizaseși	generalizase	generalizaserăm	generalizaserăți	generalizaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să generalizez	să generalizezi	să generalizeze	să generalizăm	să generalizați	să generalizeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		generalizează			generalizați
	negative		nu generaliza			nu generalizați

Spanish

Verb

generaliza

1. inflection of generalizar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative