desmânta
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Verb[edit]
a desmânta (third-person singular present desmântă, past participle desmântat) 1st conj.
- Alternative form of dezmânta
Conjugation[edit]
conjugation of desmânta (first conjugation, no infix)
| infinitive | a desmânta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | desmântând | ||||||
| past participle | desmântat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | desmânt | desmânți | desmântă | desmântăm | desmântați | desmântă | |
| imperfect | desmântam | desmântai | desmânta | desmântam | desmântați | desmântau | |
| simple perfect | desmântai | desmântași | desmântă | desmântarăm | desmântarăți | desmântară | |
| pluperfect | desmântasem | desmântaseși | desmântase | desmântaserăm | desmântaserăți | desmântaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să desmânt | să desmânți | să desmânte | să desmântăm | să desmântați | să desmânte | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | desmântă | desmântați | |||||
| negative | nu desmânta | nu desmântați | |||||