dănțuitor

Romanian

Etymology

From dănțui +‎ -tor.

Pronunciation

• IPA^(key): /dən.t͡su.iˈtor/

Noun

dănțuitor m (plural dănțuitori, feminine equivalent dănțuitoare)

1. dancer

   Synonym: dansator

Declension

Declension of dănțuitor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) dănțuitor	dănțuitorul	(niște) dănțuitori	dănțuitorii
genitive/dative	(unui) dănțuitor	dănțuitorului	(unor) dănțuitori	dănțuitorilor
vocative	dănțuitorule		dănțuitorilor

Further reading

• dănțuitor in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)