împăciuitor

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From împăciui +‎ -tor.

Adjective

[edit]

împăciuitor m or n (feminine singular împăciuitoare, masculine plural împăciuitori, feminine and neuter plural împăciuitoare)

  1. conciliatory

Declension

[edit]